Intrbind daca au ciorba de peste doamna care ne-a luat comanda,si care altminteri ne-a servit rapid si fara cusur,a replicat foarte mirata: -"Ei nu avem decit ciorba de buta si de legume!" Pacat, eram totusi intr-o zona unde mincarea traditionala era pestele.Sau cel putin ar fi trebuit sa fie! Mai ales ca doamna de la cetate ne-a explicat ca barbatii din zona se ocupa cu pescuitul. Dar pina la urma am mincat bine. In curtea hanului aveau si o minigradina zoologica cu struti, fazani,caprioare si oi.
Si iar nu am inteles de ce numele hanului facea referire la iepuri....
Dar dupa masa a trebuit sa pornim totusi la drum. Eram la mare si pina in acest moment al zilei nu facusem inca plaja Ne arsese soarele sus la cetate dar o plaja in costumatia traditionala si mai ales o baie in mare nu facusem. Asa ca plaja de la Corbu, mai exact plaja de la Vadu de linga satul Corbu ni s-a parut solutia ideala.Am urmarit indicatorul de Navodari cu toate ca speram sincer sa gasim o alta ruta.Nu a fost asa! Am mers mult pe un drum betonat apoi pe drumuri de tara dar pina la urma ne-am pomenit in fata marii, pe o plaja lata cu nisip nu prea fin si plina de bucati de cochilii de scoici. Nu se putea spune ca e o plaja pustie! Abia am gasit un loc de parcare. Dar fata de aglomeratia din statiunile consacrate aici era minunat. Erau oameni cu cortul pe plaja, erau oameni care veneau pina linga mare cu masina,erau si unii care venisera pina aici sa faca traditionalul gratar, era o lume pestrita. Si peste toate mai batea si un vint de-ti baga nisip si unde nu gindesti! Dupa o lupta cu vintul am reusit sa intindem cearsafurile si am facut o baie in marea calda. Foarte frumos.Am plecat la apusul soarelui uitindu-ne mult in urma si promitind ca daca o sa mai venim vreodata la mare vom veni sa facem plaja aici chiar de ar fi sa dormim in cort. Dar trebuia sa ne intoarcem la Costinesti. Sa nu faceti greseala nostra si sa intrati prin Mamaia. Veti vedea o mare de masini care abia pot inainta! Cu toate aceste peripetii ziua aceasta de 9 august nu o vom uita prea usor.Cind am ajuns in Costinesi epava era la locul ei, acolo unde a esuat acum 48 de ani si marea era mai calma si mai linistita ca niciodata. Si totusi aceasta depana povestea ei de secole...Sau mai precis continua lupta ei cu tarmul din care iese an de an victorioasa!

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu