Indulcitori artificiali

Indulcitorii artificiali sunt substante chimice ce indulcesc la fel ca zaharul, dar cu mai putine calorii. Intrucat indulcitorii sunt mult mai dulci decat zaharul, este nevoie de o cantitate mult mai mica pentru a obtine acelasi efect. Asa se face ca produsele care contin indulcitori artificiali au mai putine calori decat cele cu zahar. Indulcitorii artificiali fac deseori parte din dietele ce au drept scop slabirea sau controlul greutatii.Exista numeroase suspiciuni ce planeaza asupra sigurantei consumului de indulcitori artificiali. Lipsa unor studii consistente, desfasurate pe termen lung, care sa cuprinda persoane ce consuma aceste produse pe perioade lungi, impiedica oamenii de stiinta sa se pronunte cu certitudine asupra unor efecte adverse banuite sau sugerate de testele pe animalele de laborator.
Iata cei mai importanti indulcitori si efectele lor asupra organismului uman:
Aspartamul:
A fost descoperit in 1965 si de atunci gama de produse alimentare in care este folosit s-a largit continuu. Este prezent in diferiti indulcitori, guma de mestecat, cereale, gelatina, bauturi carbogazoase. Actualmente este utilizat in peste 6000 de produse alimentare. Aspartamul are continut caloric, insa datorita faptului ca este de 160 – 220 de ori mai puternic decat sucroza, cantitati foarte mici sunt necesare pentru indulcire astfel incat aportul caloric este practic neglijabil. Doza zilnica recomandata este de 50 mg pentru fiecare kilogram corp.Este contraindicat persoanelor care sufera de fenilcetonurie.Aspartamul este un indulcitor extrem de controversat, existand numeroase articole si opinii asupra pericolelor utilizarii sale. Intre reactiile adverse produse de consumul de aspartam, confirmate de studii si trialuri clinice au fost durerile de cap, depresia, cresterea poftei de mancare.
Zaharina:
Exista de aproximativ 100 de ani si este considerat indulcitorul cu efectele cele ma studiate. Nu contine nici o calorie, nu creste glicemia si este de 200 pana la 700 ori mai dulce decat sucroza (zaharul de masa). Zaharina este considerat unul dintre cei mai siguri indulcitori. Doza zilnica recomandata de zaharina este de 5 mg pentru fiecare kilogram corp. (pentru un adult de 70 de kg se recomanda 350mg zaharina). Este folosita ca indulcitor de masa, in produsele de panificatie, gemuri si dulceturi, conserve de fructe, dulciuri, prajituri, sosuri pentru salate. Mai este folosita in produse cosmetice, suplimente vitaminice si parafarmaceutice.Desi este incadrata in categoria indulcitorilor siguri pentru consum, zaharina ridica o serie de suspiciuni pentru oamenii de stiinta. Mai multe studii au demosntrat ca zaharina are potential carcinogen in testele efectuate pe animale (cancer de vezica). Totusi, probele si dovezile obtinute de la subiecti umani sunt insuficiente pentru a proba acest efect advers si in cazul oamenilor.Un alt inconvenient al utilizarii zaharinei este posibilitatea declansarii unor reactii adverse datorate intolerantei unor clase de compusi numite sulfonamide. Reactiile includ dureri de cap, dificultati de respiratie, eruptii cutanate si diaree. Nutritionistii sunt de parere ca utilizarea zaharinei ar trebui limitata in cazul sugarilor, copiilor si femeilor insarcinate.
Sucraloza:
Este cel mai nou indulcitor lipsit de calorii de pe piata. Nu este un produs natural, desi are o structura asemanatoare zaharului, dar are o putere de indulcire de 600 de ori mai mare ca a sucrozei. Nu are calorii si nu este absorbit in totalitate. Actualmente este un indulcitor destinat uzului general, atat ca indulcitor de masa cat si in industria alimentara. Doza recomandata este de 5mg pe kilogram corp pe zi.Simptomele asociate consumului de sucraloza sunt gastrointestinale (balonare, diaree, grata), eruptii cutanate, tuse, dureri toracice, rinita, anxietate, tulburari afective, depresie. Din pacate nu exista suficiente studii pe termen lung desfasurate pe oameni pentru a avea o imagine clara asupra efectelor consumului de sucraloza.
Acesulfam K:
A fost aprobat in 1988 si de atunci este folosit ca indulcitor in produse alimentare si bauturi. Este de 200 de ori mai dulce decat zaharul obisnuit si este des folosit ca un stabilizator al gustului dulce in multe produse.Acest indulcitor contine o substanta cunoscuta cu potential carcinogen. Expunerea pe termen lung la aceasta substanta produce dureri de cap, depresie, greata, tulburari de vedere, afectiuni hepatice, renale si cancer. Din acest motiv exista o mare opozitie fata de acest indulcitor. Teste suplimentare sunt necesare pentru a dovedi efectele potential nocive ale acestui indulcitor.
Diabetul si indulcitorii artificiali:
Un avantaj al indulcitorilor artificiali este acela ca nu cresc glicemia. Datorita acestui fapt, diabeticii pot inlocui acum zaharul cu indulcitorii artificiali, fara riscul perturbarii metabolismului glucidic. Totusi, unele produse ce contin indulcitori artificiali, precum iaurtul fara zahar, pot influenta glicemia datorita altor glucide sau proteine. In plus, unele produse al caror ambalaj indica mentioneaza faptul ca sunt fara zahar, precum prajiturile sau ciocolata fara zahar, pot contine drept indulcitori sorbitolul sau manitolul, despre care se stie ca pot influenta glicemia. Unele produse fara indulcitori pot contine faina, care are ca efect cresterea glicemiei.

DEZECHILIBRE Organismul are un mecanism foarte bine pus la punct in ceea ce priveste metabolismul. Iar creierul nostru, in momentul in care simte senzatia de dulce, asteapta si calorii. Or, in cazul indulcitorilor, nu exista aport caloric, fie ca este vorba despre indulcitori de sinteza sau indulcitori naturali, dar cu putere de indulcire foarte mare. Lipsa caloriilor se explica prin faptul ca este necesara o cantitate foarte mica de indulcitori pentru a da senzatia de dulce. De aici pot aparea dezechilibre, in special la nivel metabolic.